Peste varfuri luna trece
si s-ascunde-n cate-un nor,
Ma imbratiseaza rece

Si fuge cu al meu dor.

Pe sub cetine de brad,

Pe sub codri, pe carari,
Luna si-a ei raze albe
Fac naluci si aratari.


Numai luna-i cea mai draga
Dupa care-alerg de zor

Cand s-o prind s-o strang in brate
Luna fuge iar in nori.


Ostenit de-atata fuga
Cat hodina pe-un pietroi,
Insa luna reapare

Licurici in juru-mi roi.

Aripe de-ndata-mi pun

si cu foc m-arunc spre stele
Sa prinz luna rece-n zboru-i
Sa prinz dragostele mele.


Peste varfuri luna trece
si s-ascunde-n cate-un nor,

Ma imbratiseaza rece
Si fuge cu al meu dor


Peste varfuri luna trece
si s-ascunde-n cate-un nor,
Ma imbratiseaza rece

Si fuge cu al meu dor