Acum in minte nu mai am decat
Acele clipe cand pluteam cu tine
Si tu erai o margine de mine

Si nu ne-nconjura din noi nimic urat

Nu aveam ochi; pupilele inchise

In jurul nostru nu vedeau nimic.
Traiam in universul nostru mic
Si ne hraneam flamanzi cu dragoste si vise


Si ne era deajuns sa ne privim,
Ca doi copii mirandu-se impreuna

Si ne zambeam frumos de noapte buna
Si invatam, copii###inti, sa ne iubim


Stiam atunci sa tac si sa ascult
Si imi placea sa rad cu rasul tau
Si nu aveam putere pentru rau

Si tot putinul nostru era bun si mult

Din cand in cand in brate te mai strang

In gandul bun ce ti-am pastrat in mine
Tu, viata mea, traind in maini straine,
De ce m-ai invatat, tot tu, sa plang ?